Cu incertitudini, cu speranță și curiozitate, cu multe întrebări fără răspuns, cu fundițe mari și ochi pierduți în agitația primei zile de școală, cu pași timizi „în afara lumii poveștilor în care trăiseră până atunci”, cu mirare și cu emoție, cu sunetul îndrăzneț al clopoțelului și cu aromă de toamnă… așa a luat naștere clasa pregătitoare.
Deși înlăcrimați și emoționați la început, după câteva săptămâni elevii clasei pregătitoare au încetat să mai privească școala ca un inamic al veseliei lor și să vină la ea cu drag și cu acea curiozitate copilărească de a afla ceva nou, de a da un alt sens lumii în fiecare zi. Clasa pregătitoare, integrată invățământului obligatoriu, a stârnit numeroase controverse ce continuă și în prezent. La întrebarea : ”De ce este necesară o astfel de clasă?”, răspund asumat că o consider necesară întrucât asigură trecerea gradată a copilului de la educația din familie și grădiniță la formarea inițială generată de școală. Ea are rolul, pe de o parte, de consolidare a cunosțințelor deja dobândite, și pe de altă parte, de socializare și adaptare la schimbare. Prin continuitatea curriculumului și a resurselor umane (același cadru didactic, aceiași colegi), clasa pregătitoare oferă un parcurs lin și un start mai bun în viața școlară. Este cunoscut faptul ca unii elevi întâmpină perioade de inadaptare școlară la debutul lor în clasa I, datorită trecerii bruște de la învățământul preșcolar la cel școlar, la rigorile impuse de acesta în ceea ce privește programul de lucru, schimbarea cadrului didactic, a colegilor, a mediului de învățare, a ritmului rapid impus de programa școlară.
Referitor la managementul spațiului de instruire și al resurselor materiale , elevii clasei pregătitoare beneficiază de un spațiu de învățare prietenos, pe care ei înșiși l-au construit împreună cu cadrele didactice. Astfel ei și-au ales o mascotă a clasei (avem clasa „Albinuțelor”, clasa „Fluturașilor”, clasa „Floricelelor”), Buchetul clasei, Trenulețul vacanței care i-a adus de la grădinița la școală, centre pentru activități recreative (Bibliotecă, Ludotecă, Muzeul culorii verde), Copacul dorințelor, Panoul vorbitor în care elevii își expun desenele etc.
Am auzit des replica :”Li s-a răpit un an de copilărie!”. Părerea mea este că nu li s-a răpit nimic și că există o continuare firească a activităților din grădiniță. Programul este unul lejer, ora fiind de 30/35 de minute, urmate de 10/15 minute de activități recreative și o pauză de 15 minute, iar activitățile propriu-zise au ca activitate dominantă jocul. Continuitatea dintre învățământul preșcolar și cel primar se realizează prin obiective comune, prin conținuturi și metode similare. Una dintre cele mai utilizate forme de organizare a activităților la clasa pregătitoare este interdisciplinaritatea. Proiectarea conținuturilor în manieră integrată vine să potențeze acest îndemn al educării școlarilor într-un spirit activ, cooperant și creativ.
Ce învață copiii la clasa pregătitoare?
La întrebarea : „Ce învață copiii la clasa pregătitoare?”, răspund că activitățile desfășurate sunt formate din conținuturi specifice grupei pregătitoare din grădiniță și primele elemente din domeniul disciplinelor de învățământ. De exemplu, la Comunicare în limba română elevii învață literele de tipar ale alfabetului, la Matematică numerația în concentrul 0-31, adunarea și scăderea cu 1 unitate, la Cunoașterea mediului se urmărește dezvoltarea curiozității elevilor prin angajarea lor în acțiuni concrete de explorare simplă etc.
Clasa pregătitoare nu își propune să se substituie clasei I. Actuala programă intenționează să așeze în centrul preocupărilor cadrului didactic (și ale părinților!) dezvoltarea competențelor de comunicare, a capacității copilului de a-și comunica propriile idei, opinii, gânduri și sentimente într-un mod accesibil. Se urmărește apropierea copiilor de lumea cărților, de mijloacele de informare și de ceilalți colegi.
Dintre metodele de inițiere în învățarea citit-scrisului la clasa pregătitoare, pe lângă metodele tradiționale, sunt recomandate metode precum metoda Montessori, care este utilă deoarece pune accentul pe folosirea mai multor canale de recepționare a informațiilor (pipăit, văz, auz etc) și metoda globală sau „privește și spune” ce constă în memorarea cuvintelor la vederea acestora, prin fotografiere vizuală, iar după ce elevii memorează un număr mai mare de cuvinte din mediul lor apropiat, le introduc în procesul de citire a enunțurilor. De exemplu, la învățarea sunetului și literei „E”, se fac activități de modelare a literei din plastilină sau se realizează din hârtie creponată, sîrmă, bețișoare, se conturează după șablon, dar se trezește și apetitul imaginativ al elevilor, propunându-le jocuri de dezvoltare a imaginației cu ajutorul întrebărilor: Care ar putea fi povestea literei „E”? Ce meserie credeți că i s-ar potrivi lui „E”? Cum credeți că arată casa lui „E”? Cum credeți că arată frații lui „E”?
Toate lucrările elevilor sunt afișate pentru a putea fi văzute de către aceștia, iar apoi sunt adunate într-un jurnal al clasei.
Din activitățile clasei pregătitoare amintim : ”Sărbătoarea toamnei”, „Hora anotimpurilor”, „Obținerea permisului de pieton”, „Prepararea unui tort” . În urma proiectului interdisciplinar „Totul este în mișcare”, elevii clasei pregătitoare B au realizat desene, picturi, colaje cu diferite elemente aflate în mișcare, lucrări pe care le-au legat apoi într-o cărticică pe care au intitulat-o „Prima noastră cărticică – Totul este în mișcare”.
„Suntem reporteri isteți”
Într-o zi am realizat cu elevii mei activitatea „Suntem reporteri isteți” în cadrul căreia cățiva elevi, cu un microfon de jucărie în mână, au intervievat alți colegi de la clasele pregătitoare întrebându-i dăcă le place clasa pregătitoare si de ce le place aceasta clasă. Răspunsurile lor au fost diverse, încărcate de emoție și sinceritate:
„Mie îmi place în clasa pregătitoare pentru ca în fiecare zi învăț lucruri noi și interesante.” (Vasile Ștefan)
„Eu îmi doresc să vin la școală pentru că vizionăm multe povești la calculator.” (Leonte Leonardo)
„Mie cel mai mult la clasa pregătitoare îmi plac pauzele când mă joc și alerg cu colegii mei.” (Baciu Vlad)
„Mie îmi place „Întâlnirea de dimineață” când cântăm cântecelul „Bună dimineața”. (Milea Ana)
„Mie îmi place că la școală avem ore de sport și sportul e preferatul meu”. (Iuga Octavian).
Părinții elevilor de clasă pregătitoare, deși sceptici la începutul anului școlar, se declară astăzi mulțumiți de evoluția propriilor copii și o recomandă cu încredere și părinților viitorilor elevi ai clasei pregătitoare, lucru pe care l-au făcut și cu ocazia „Zilei porților deschise” care a avut loc pe 3 aprilie 2013, la clasa pregătitoare.
Elevii sunt foarte încântați de școală, de activități, de jocuri, de pauze, de colegi, de doamnele învățătoare. Feedback-ul pozitiv pentru activitatea pe care o desfășor la clasa mea l-am primit atunci când, după vacanța de iarnă, i-am intrebat pe elevii mei daca le-a plăcut vacanța, iar unul dintre elevi mi-a răspuns: ”Mie nu mi-a plăcut, doamna. Vacanța aceasta a durat o veșnicie!”
Și astfel o dorință a devenit realitate, iar realitatea clasei pregătitoare a devenit dorința elevilor săi.
În cadrul proiectului „Ziua porților deschise”, elevii clasei pregătitoare și-au întâmpinat foștii colegi de grădiniță cu un cântecel compus special pentru ei:
Astăzi este sărbătoare
La clasa pregătitoare,
Musafirii au sosit
Vă urăm „Bine ați venit!”
Astăzi vom sărbători
Porți deschise veți găsi,
Stupul nostru e voios
Vă va prezenta frumos.
Noi vă dăm recomandare
La clasa pregătitoare,
Harnici ca niște albine
Învățam cu spor și bine!
Articol publicat în revista ”Argument” a Școlii gimnaziale Nr. 1 din Rîmnicu Sărat